Étymologie

modifier
De țap (« bouc ») et ispășitor (« expiatoire »).

Locution nominale

modifier
masculin Singulier Pluriel
casnon articuléarticulénon articuléarticulé
Nominatif
Accusatif
țap ispășitor țapul ispășitorul țapi ispășitori țapii ispășitorii
Datif
Génitif
țap ispășitor țapului ispășitorului țapi ispășitori țapilor ispășitorilor
Vocatif - -

țap ispășitor \t͡sap is.pə.ʃi.tor\ masculin

  1. (Religion) Bouc émissaire.