frumusețe

Roumain

Étymologie

De frumos (« beau ») avec le suffixe -ete.

Nom commun

féminin	Singulier		Pluriel
cas	non articulé	articulé	non articulé	articulé
Nominatif Accusatif	frumusețe	frumusețea	frumuseți	frumusețile
Datif Génitif	frumuseți	frumuseții	frumuseți	frumuseților
Vocatif	frumusețeo		frumusețeo

frumusețe \Prononciation ?\ féminin

1. Beauté.
   • Femeia asta cu frumusețea mare este fiica mea.

     Cette femme d'une grande beauté est ma fille.

Antonymes

• sluțenie
• urâciune
• urâțenie