înțelepciune
Roumain modifier
Étymologie modifier
- Du latin intellectio.
Nom commun modifier
| féminin | Singulier | Pluriel | ||
|---|---|---|---|---|
| cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
| Nominatif Accusatif |
înțelepciune | înțelepciunea | ||
| Datif Génitif |
înțelepciuni | înțelepciunii | ||
| Vocatif | înțelepciuneo | ... | ||
înțelepciuni \Prononciation ?\ féminin
- discernement, sagesse
Ai ales cu ințelepciune.
- Tu as choisi avec sagesse.
Synonymes modifier
Références modifier
- DEX online – Dicționare ale limbii române, 2004–2024 → consulter cet ouvrage