conjugaison de a încuia
infinitif a încuia
infinitif passé a fi încuiat
participe passé încuiat
participe présent încuind
singulier pluriel
1re personne
(eu)
2e personne
(tu)
3e personne
(el/ea/el)
1re personne
(noi)
2e personne
(voi)
3e personne
(ei/ele/ele)
indicatif présent încui încui încuie încuiem încuiați încuie
passé simple încuiai încuiași încuie încuiarăm încuiarăți încuiară
imparfait încuiam încuiai încuia încuiam încuiați încuiau
plus-que-parfait încuiasem încuiaseși încuiase încuiaserăm încuiaserăți încuiaseră
passé composé am încuiat ai încuiat a încuiat am încuiat ați încuiat au încuiat
futur populaire o să încui o să încui o să încuie o să încuiem o să încuiați o să încuie
futur littéraire voi încuia vei încuia va încuia vom încuia veți încuia vor încuia
futur antérieur voi fi încuiat vei fi încuiat va fi încuiat vom fi încuiat veți fi încuiat vor fi încuiat
subjonctif présent încui încui încuie încuiem încuiați încuie
passé să fi încuiat
présomptif présent oi încuia oi încuia o încuia om încuia oți încuia or încuia
présent progrésif oi fi încuind oi fi încuind o fi încuind om fi încuind oți fi încuind or fi încuind
passé oi fi încuiat oi fi încuiat o fi încuiat om fi încuiat oți fi încuiat or fi încuiat
conditionnel présent încuia ai încuia ar încuia am încuia ați încuia ar încuia
passé aș fi încuiat ai fi încuiat ar fi încuiat am fi încuiat ați fi încuiat ar fi încuiat
impératif affirmatif încuie încuiați
négatif nu încuia nu încuiați