Accueil
Au hasard
Se connecter
Configuration
Faire un don
À propos du Wiktionnaire
Licence
Rechercher
Conjugaison
:
roumain/indispune
Langue
Suivre
Modifier
<
Conjugaison:roumain
conjugaison de
a
indispune
infinitif
a
indispune
infinitif passé
a fi
indispus
participe passé
indispus
participe présent
indispunând
singulier
pluriel
1
re
personne
(eu)
2
e
personne
(tu)
3
e
personne
(el/ea/el)
1
re
personne
(noi)
2
e
personne
(voi)
3
e
personne
(ei/ele/ele)
indicatif
présent
indispun
indispui
indispune
indispunem
indispuneți
indispun
passé simple
indispusei
indispuseși
indispuse
indispuserăm
indispuserăți
indispuseră
imparfait
indispuneam
indispuneai
indispunea
indispuneam
indispuneați
indispuneau
plus-que-parfait
indispusesem
indispuseseși
indispusese
indispuseserăm
indispuseserăți
indispuseseră
passé composé
am
indispus
ai
indispus
a
indispus
am
indispus
ați
indispus
au
indispus
futur populaire
o să
indispun
o să
indispui
o să
indispună
o să
indispunem
o să
indispuneți
o să
indispună
futur littéraire
voi
indispune
vei
indispune
va
indispune
vom
indispune
veți
indispune
vor
indispune
futur antérieur
voi fi
indispus
vei fi
indispus
va fi
indispus
vom fi
indispus
veți fi
indispus
vor fi
indispus
subjonctif
présent
să
indispun
să
indispui
să
indispună
să
indispunem
să
indispuneți
să
indispună
passé
să fi
indispus
présomptif
présent
oi
indispune
oi
indispune
o
indispune
om
indispune
oți
indispune
or
indispune
présent progrésif
oi fi
indispunând
oi fi
indispunând
o fi
indispunând
om fi
indispunând
oți fi
indispunând
or fi
indispunând
passé
oi fi
indispus
oi fi
indispus
o fi
indispus
om fi
indispus
oți fi
indispus
or fi
indispus
conditionnel
présent
aș
indispune
ai
indispune
ar
indispune
am
indispune
ați
indispune
ar
indispune
passé
aș fi
indispus
ai fi
indispus
ar fi
indispus
am fi
indispus
ați fi
indispus
ar fi
indispus
impératif
affirmatif
indispune
indispuneți
négatif
nu
indispune
nu
indispuneți