mulțumitor

Roumain

Étymologie

De mulțumi + le suffixe -tor.

Adjectif

Adjectif 3 formes		Singulier		Pluriel
		Masculin Neutre	Féminin	Masculin	Féminin Neutre
Nominatif Accusatif	Indéfini	mulțumitor	mulțumitoare	mulțumitori	mulțumitoare
	Défini	mulțumitorul	mulțumitoarea	mulțumitorii	mulțumitoarele
Datif Génitif	Indéfini	mulțumitor	mulțumitoare	mulțumitori	mulțumitoare
	Défini	mulțumitorului	mulțumitoarei	mulțumitorilor	mulțumitoarelor

mulțumitor \Prononciation ?\ masculin singulier

1. Acceptable, satisfaisant

Variantes

• mulțămitor

Synonymes

• convingător
• îndatorat
• mulțumit
• obligat
• recunoscător
• satisfăcut

Antonymes

• nemulțumitor
• nesatisfăcător